Locuri comune
Cana roşie cu margarete mi-a însoţit discret dimineţile în ultimii cinci ani. A fost un cadou neaşteptat de la domnul M, care văzând cum o frământam între degete în veselă admiraţie, a dus-o discret la casă după care a depus-o fără fast în raftul cu ceşti nepereche din camera noastră de cămin.
Cana roşie cu margarete a călătorit cu mine peste mări şi ţări, a zăcut între căni străine prăfuite pe raftul fiecărui serviciu pe care l-am avut, a ţinut litri întregi de ceai sau cafea, după toanele proprietăresei. Fără să fac din asta condiţie obligatorie, în fiecare dimineaţă mă întind după cana roşie cu margarete.
Aşa se nasc tabieturile. Şi vorbind acum de la înălţimea tinereţii mele, tabieturile nu-s ele însele chiar aşa un semn de decrepitudine şi burghezie. Or fi, poate, şi nişte locuri comune pe care le ducem cu noi prin viaţă, semn că rămânem aceiaşi, chiar dacă lumea în jurul nostru se (mai) schimbă.
Dar tu? Tabieturi, obiceiuri, tradiţii?
Am si eu o astfel de cana, nu rosie cu margarete, ci alba cu un Tatty bear, primita cadou de la un Ex
dar sincer folosesc cana aia de vreo 7 ani deja si tot imi place 
) alte obiceiuri…cafeau de dimineata in vestita cana 
La multi ani pe 2010
Tabiet: nu incep ziua fara un frappe cu lapte. E singura modalitate de a bea lapte.
Obicei: dupa ce ma trezesc stau 10 – 15 min. cu ochii pe pereti inainte sa ma ridic din pat.
Traditii inca n-am. Hm, ar trebui sa fac ceva in privinta asta.
De la 17 ani (adica prin ‘98) mi-am facut obiceiul de a bea cafea dimineata. La prima ora, nespalat pe ochi, nepieptanat, primul lucru la care ma gandesc este cafeaua. Am avut si o cana favorita, rosie, din plastic, pe care o foloseam datorita volumului ei (avea 300ml) insa timpul nu se joaca si cana mea s-a inegrit toata, asa ca a trebuit sa o schimb.
Asta cu cafeaua am avut-o si eu ani intregi, cam tot de cand a inceput si la tine. Filtru, ibric sau espresso? Si, mai ales, este sau nu cafeaua solubila ca pumnul pe ochiul unui cafegiu notoriu?
Eu nu beau cafea,am avut o perioadă în care,seara,la serviciu,consumam doar ca obicei o ceaşcă de cafea bună.Cel puţin aşa o consideram eu,puternic desfăcător de sticle de suc şi bere.Am şi eu cana mea ce o mai folosesc pentru ceai.Este o cană imprimată cu o găină şi puii săi,vieţuitoarele schimbându-şi culoarea când ceaiul este cald.Puii crapă ouăle în care sunt iar găina se face portocalie.Este singurul cadou plăcut primit de la bunica,acum foarte muuult timp.
tabiet….hmm…cartile mele! musai in fiecare seara minim jumate de ora. si nu le imprumut, nu le compar, doar le iubesc si le adulmec din cand in cand mirosul filelor.
+ o cana. dar nu e tabiet sa beau din ea, e doar fun
Tabiet: Cum ies din bloc, indiferent de directia de mers (masina, market, bla..) aprind tigara… indiferent daca am stins alta tigara cu 3 minute inainte…
ca obicei mi-am facut sa zic ca ma las de fumat…
Cana ta cea roşie cu floricele e tare drăguţă, aminteşte de copilărie. Eu am una cu albastră. Nu are floricele, ci şoricei.
Ce e fain când bei din aceeaşi ceaşcă e că nu ai cum să te simţi singură, ceaşca e ca un vechi prieten care ştie să asculte şi să alinte.
Obicei: nu ies pe strada fara casti in urechi. Mi-am luat si unele care sunt soundproof din afara, sunt pericolase ca nu mai aud nimic si risc sa tamponez vreo masina
Tabieturi nu am… De fumat m-am lasat, cafea nu beau… cate un ceai din cand in cand…
Eu am o cană mare cu un om de zăpadă pentru băut cafea şi una şi mai mare roşie de băut apă. Asta referitor la recipiente de băut. Celelalte tabieturi…îs mai multe.