A, dar nu, am gugăluit textul imnului şi zice “taste the flavours of the gods”. Aromele zeilor, carevasăzică. Acum nah, cum se aşteaptă ei să guste turiştii nişte aromă de zeu mioritic, putem numai specula…

În mare, melodia este în tendinţe, subscriu, dar în tendinţele Festivalului de la Mamaia. Zic.

Tot în spirit turistic, subsemnata şi consortul vor petrece 1 mai în cel mai frumos oraş european. Bucureşti.
Neah, glumeam, mergem la Praga, desigur, ceea ce vă doresc şi voo.

De aici.

Şi dacă banii vor ajunge într-o marţi, vor fi acceptaţi de abia miercuri, că marţi merge prost. Miercuri e zi de post, joi e înainte de vineri şi ce să facem noi joia cu banii, vineri iar se ţine post şi după aia vine uichendu’.

Savy?

În cazul de azi, cadeeeeee draperia. Buf! Cu mine subt ea, desigur. Poc!

Urmează o serie de imprecații și onomatopee imposibil de redat într-o discuție, doar sunt o doamnă,săru-mâna!

Vorba domnului M:

“Hai în pula mea ștromeleagul meu să ne culcăm până nu se mai strică ceva!”

Domnul M vorbește mult cu puli ștromelegi (ștromeleaguri?) în ultima vreme.

LE: Domnul M a reparat draperia. Păi ce ştromeleagul lui!

“Celui ce va fi prins cu ştromeleagul învârtoşat primprejurul părţilor fătătoare ale muierii i se va tăia scârbavnicul mădular, întru veşnica lui nefolosinţă.”

Buey!

Psihanalizaţi cât vreţi, mie tot la ştromeleag îmi sar ochii.

În plus, textul mi se pare inexact: femeia nu are părţi fătătoare, are numai o parte fătătoare – ca să nu mai vorbim de definiţia violului, cât se poate de strâmtă. Adică poate cel bărbat să fie prins cu ştromeleagul învârtoşat primprejurul altor părţi ale muierii şi nu se mai cheamă viol? Adicătelea, m*ia nu e sex?

Să vezi că oamenii legii erau filosofi şi vizionari pe la omieoptsute: femeia naşte copii pe păsărică şi monştri pe gură – tot parte fătătoare, deci!